Municipiul Baia Mare, resedinta judetului Maramures, este un important centru urban în partea de nord-vest a României. Este situat în partea vestica a judetului, în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al râului Sasar, la o altitudine medie de 228 m fata de nivelul marii. Se învecineaza cu muntii Ignisului si Gutâi, fapt ce îi confera o pozitie geografica avantajoasa, Baia Mare constituindu-se într-un însemnat nod rutier si feroviar în aceasta parte a tarii.
Cadrul fizico- geografic precum si bogatele resurse naturale existente in Baia Mare au oferit conditii prielnice de viata oamenilor, înca din cele mai vechi timpuri. S-au gasit dovezi ca acest teritoriu a fost locuit înca din Paleolitic. În epoca bronzului este semnalata prezenta tracilor din care s-au desprins ulterior geto-dacii, bazinul baimarean facând parte din statul dac creat de Burebista.
Primele informatii scrise cu privire la Baia Mare, datând din secolul al XIV- lea, ne înfatiseaza un centru minier dezvoltat, cu aspect de oras medieval, cu forme proprii de organizare si conducere, specifice localitatilor libere din acea vreme. Orasul Baia Mare este pomenit pentru prima data în 1329, într-un document emis de cancelaria regelui Carol Robert, sub numele de Rivulus Dominarum. În 1411 este pomenita pentru prima data monetaria Baia Mare, unul din cele mai vechi si vestite ateliere de acest gen din Transilvania.
O figura dominanata a acestei zone este capitanul haiducilor Pintea Viteazul care, in jurul anului 1700, alaturi de Francisc Rakoczi al II-lea, a luptat pentru eliberarea orasului din mâinile austriecilor.
1889 este anul aparitiei primului ziar în limba româna din Baia Mare, "Gutinul", publicatie saptamânala cu profil socio- economic si literar.
Pentru ca portretul orasului sa fie complet, pe lânga acesta sumara prezentare geografica si istorica, trebuie mentionate si constructiile si monumentele care au adus în timp faima acestor locuri.

Monumente de arhitectura medievala

Aici, în nordul tarii, a crescut din cele mai vechi timpuri, o fascinanta civilizatie a lemnului. Case, porti si biserici au aratat si continua sa arate maiestria iesita din comun a mesterilsor populari. O adevarata bijuterie este bisericuta din lemn, monument de arta populara ridicat în anul 1630 în satul Chechis; în 1993 a fost adusa în Baia Mare, ca exponat, formând împreuna cu alte gospodarii traditionale Muzeul etnografic în aer liber.
Biserica "Sfânta Treime" a fos construita între 1717- 1720 în stil baroc, având doua turle identice cu acoperisul în forma de bulb. În interior pot fi admirate picturi murale, vitralii si sculpturi, precum si un monumental mobilier din lemn masiv.
Casa "Iancu de Hunedoara" este tot ce a ramas intact din fostul castel medieval ridicat de Iancu de Hunedoara pentru sotia sa Elisabeta. Cladirea a fost terminata de Matei Corvin în 1468, iar astazi,în spatiul generos se organizeza diverse expozitii.
Turnul clopotnita Sf. Stefan face parte din complexul arhitectural "Biserica Sf. Stefan". În perioada 1347-1376 a fost construita în Baia Mare unica biserica-hala în stil gotic din N-V Transilvaniei medievale. Cele mai impresionante si sigure dimensiuni ale bisericii au fost: 50,6 m lungime, 19 m latime si 25 m lungimea navelor. În 1446 a fost adaugat bisericii pe latura de N-V un turn-clopotnita. Construirea acestuia a fost începuta de catre Ioan de Hunedoara pentru a comemora victoria sa de la Ialomita din 1442. Toate detaliile acestei constructii au fost însa definitivate de fiul sau Matei Corvin. La jumatatea secolului XVI Turnul - Clopotnita si Biserica Sf. Stefan au fost pe de jumatate distruse în urma unui trasnet. Între 1559-1561 Turnul - Clopotnita a fost reconstruit.
În anul 1619 atât Biserica cât si Turnul - Clopotnita au fost refacute, astfel ca Turnul - Clopotnita a primit un nou coif în forma de piramida cu baza patrata. În anul 1628 un ceas cu luna a fost montat pe fiecare latura a Turnului. În 1647 un alt incendiu a distrus Turnul - Clopotnita. Reconstructia luzi era greoaie si anevoioasa; Mai mult, în 1769 un al treilea incendiu distruge Biserica Sf. Stefan în mare parte. Restaurarea turnului are loc în anul 1770, cu un coif nou în forma de bulb de ceapa, în maniera baroca.
Aglomerarea de ruine ale Bisericii au determinat autoritatile sa le arunce în aer cu praf de pulbere. Un alt incendiu,din anul 1869, a distrus Turnul - Clopotnita. Refacerea sa are loc între 1889-1899, luând înfatisarea de azi, în stil neo-gotic, fiind si în zilele noastre un simbol al orasului Baia Mare.
Alte monumente ce merita vizitate sunt: "Localul Monetariei", construit între 1734- 1737, astazi sediul Muzeului judetean; "Turnul Macelarilor", înaltat în secolul al XV- lea; legenda spune ca de aici s-a tras glontul care l-a ucis pe Pintea Viteazul.

Cladiri moderne reprezentative

Catedrala "Adormirea maicii Domnului", situata în zona de est a orasului, a fost ridicata între 1905- 1911. Interiorul cladirii este de o valoare artistica ridicata, picturile fiind realizate de artistul Gheorghe Busuioc.
Casa de cultura, ridicata în 1971, are o sala de spectacole de 700 de locuri, precum si o serie de alte sali pentru diverse activitati cultural- artistice. Imensa dantelarie din piatra confera edificiului o nota distincta de maretie.
Sediul Prefecturii judetului Maramures, dat în folosinta în 1969, pastreza specificul arhitecturii traditionale din Maramures, proiectantii concepând solutii originale, bazate pe utilizarea elementelor de beton, îmbinate cu materiale locale durabile, ca: placi de andezit, piatra cioplita si tabla din cupru.
Teatrul dramatic îsi are sediul într-o cladire proeminenta, ca stil si ca proportie, construita în forma actuala în 1967. Holul spatios este decorat în partea superioara cu o fresca policroma creata de pictorul Nicolae Apostol.
Planetariul, destinat tuturor categoriilor de vizitatori, este cel mai de pret ajutor, atât pentru cei care vor sa cunoasca adevarul despre universul astral, cât si pentru cei care vor sa stie mai multe despre bolta înstelata si fenomenele pe care deseori avem ocazia sa le vedem acolo.
Biblioteca judeteana "Petre Dulfu" îsi desfasoara activitatea într-o cladire moderna si unica în zona. Noul sediu a fost deschis în 2003. Fondul impresionant de carte însumeaza: 133147- nr de titluri disponibile; 365151- nr de exemplare disponibile; cititori înscrisi: 31328, iar utilizatori înscriti pe site: 399.
Muzeul judetean Maramures, a fost deschis oficial în 19.06.1904. fondul de patrimoniu este format din bunuri de interes istoric, arheologic, stiintific si etno- social. Astazi, Muzeul Judetean detine cca 79000 de obiecte patrimoniale, din care la arheologie: 33.260 piese si peste 200 de situri arheologice, la istorie: 34.400 ( colectii de documente, ceasuri, stampe, sigilii, numismatica, arme, fotografii, afise, carti vechi, aparate foto etc); la arta: 3.349 (pictura, sculptura, grafica, icoane etc); la etnografie: 7.870 (colectii de pipe, lemn, port, textile, unelte, arhitectura, ceramica, pictura pe sticla etc); planetariu: 600 ( aparatura de profil, colectie de timbre etc), o rezervatie naturala ( Pietrosul Rodnei), 5 case memoriale ( Sisesti, Basesti, Moisei, Baita si Coltau).
În prezent muzeul este structurat în 5 sectii de baza: Arta, Arheologie, Etnografie si Arta populara si Istorie, fiecare cu organizare si locatie proprie si cu statut de muzeu.
Având un profil bine conturat, Muzeul de arta este singular în tara pentru ca expune exclusiv lucrari reaizate de artisti ce au luicrat efectiv în Colonia artistica din Baia Mare si numara peste 3.000 de piese. Muzeul încearca, prin lucrarile expuse, sa ilustreze complexul fenomen baimarean, ca experienta un ica în felul sau.
Muzeul de arheologie cuprinde o bogata colectie arheologica, adunata într-o perioada de mai bine de un secol. Marea majoritate a vestigiilor a fost obtinuta din sapaturi, dar si din donatii si achizitionari. Colectia cuprinde numeroase piese de piatra neolitice, piese izolate si depozite de bronzuri. Exista si tiparul sigiliului mare octogonal al orasului dinb secolul XIV.
Muzeul de etnografie si arta populara si-a început activitatea în 1968. Cresterea colectiilor acestei sectii a muzeului judetean , precum si deosebita valoare a pieselor, a impus organizarea unui muzeu etnografic cu o expozitie pavilionara. Astfel, din 1978, cladirea Teatrului de vara gazduieste aceasta expozitie. Tot din cadrul acestui muzeu face parte si Muzeul Etnografic în aer liber (Muzeul satului), inaugurat în 1984, care, prin exponatele sale (biserici si case de lemn), recompune muzeistic realitatea civilizatiei si culturii populare din zona Maramuresului.
Muzeul de istorie a fost inaugurat în 1889, cuprinzând cca 28.000 de piese de arheologie, numismatica, arme, documente, obiecte de breasla etc, reflectând evolutia istoriei locale din sec al XIV- lea pâna în sec XX.
Muzeul de mineralogie a fost deschis publicului în 6.11.1989 si prezinta structura geologica a partii de nord-vest a României, prin numeroasele si variatele exponate culese de pe întreg teritoriul Maramuresului.
Impresioneaza în Baia Mare, dincolo de multitudinea formelor arhitecturale, vegetatia abundenta, care îsi gaseste expresia artistica la Expo Flora, în contextul unui important eveniment local, Sarbatoarea Castanelor, care se tine anual, începând cu anul 1993, Maramuresul fiind punctul cel mai nordic de pe glob unde traieste castanul comestibil.